Grupul ţintă al proiectului

Grupul ţintă al proiectului:

  • Grupul ţintă al proiectului este constituit din angajaţii şi voluntarii ONG-urilor partenere în cadrul proiectului, în număr de 15 (7 din partea Grupului de Investigaţii Politice (GIP) şi 8 din partea Fundaţiei Române pentru Democraţie (FRD)), împreună cu câte 5 angajaţi, voluntari şi/sau membri ai 10 ONG-uri cu activitate în domeniu administraţiei publice. Prin urmare grupul ţintă este format din aproximativ 65 de angajaţi şi voluntari din ONG-uri cu activitate în administraţia publică. Grupul ţintă este vizat în mod direct de implementarea şi de rezultatele proiectului pentru că vor fi implicaţi în activităţi de instruire şi formare şi vor susţine prin parteneriatul creat legătura cu administraţiile publice atât în timpul implementării proiectului cât şi după finalizarea acestuia, rezultatele care se doresc a fi obţinute prin proiect fiind rezultate pe termen lung. La implementarea proiectului participă din partea GIP 5 persoane şi din partea FRD o persoană.
  • Grupul ţintă a fost identificat în urma unei cercetări prealabile realizată de GIP. Cercetarea a fost realizată în perioada noiembrie – decembrie 2010 pe 15 ONG-uri din Bucureşti a căror activitate are legătură cu administraţia publică locală. Cercetarea s-a realizat prin metoda interviului direct cu câte o persoană din conducerea fiecărui ONG. Conform concluziilor acestei cercetări, majoritatea celor intervievaţi, 10 din 15, au fost interesaţi să participe la luarea deciziilor de către autorităţile administraţiei publice locale din Bucureşti. Grupul ţintă este reprezentat de angajaţii şi voluntarii celor 10 ONG-uri ai căror responsabili au arătat acest interes, plus angajaţii şi voluntarii GIP şi FRD.
  • Lipsa unei comunicări eficiente între administraţia publică şi ONG-urile specializate se datorează atât dezinteresului autorităţilor publice locale de a implica ONG-urile în procesul decizional cât şi datorită lipsei instruirii personalului din organizaţiile non profit (atât angajaţi, membrii cât şi voluntari), care nu cunosc procedurile de aplicare a legilor 52/2003 şi 544/2001 şi prin urmare nu le pot utiliza în favoarea ONG-urilor în care activează. În plus, personalul ONG-urilor nu cunoaşte oportunităţile de finanţare care li se adresează şi cu atât mai puţin modalitatea de atragere a acestor fonduri, fonduri care le-ar putea asigura o instruire/formare sau accesul la o reţea care să le favorizeze comunicarea cu instituţiile publice. Prin urmare, proiectul propune remedierea problemei identificate printr-un set complex de măsuri de dezvoltare atât a relaţiei ONG-APL cât şi prin dezvoltarea resurselor